Ce înseamnă un refuz sau o obiecție EUIPO?
În faza de examinare, EUIPO verifică formalitățile, clasificarea și motivele absolute de refuz. Dacă identifică o problemă, Oficiul comunică solicitantului obiecțiile și îi oferă posibilitatea de a formula observații în termenul indicat în comunicare.
Un refuz poate privi toate produsele și serviciile sau numai o parte dintre acestea. De aceea, analiza trebuie făcută pe fiecare motiv și pe fiecare categorie relevantă.
Motive frecvente de refuz la EUIPO
Lipsa caracterului distinctiv
Semnul nu este perceput de public ca indicator al originii comerciale pentru produsele sau serviciile revendicate.
Caracter descriptiv
Semnul poate descrie natura, calitatea, destinația, originea geografică sau o altă caracteristică relevantă.
Semne uzuale sau devenite obișnuite
Anumiți termeni pot fi apreciați ca uzuali în limbajul curent ori în practicile comerciale relevante.
Alte motive absolute
Pot deveni incidente motive privind caracterul înșelător, simboluri protejate, indicații geografice, forme sau alte situații prevăzute de Regulamentul privind marca UE.
Cum se construiește răspunsul la o obiecție EUIPO?
Delimitarea exactă a obiecției
Se identifică motivul legal, publicul relevant, limbile sau teritoriile avute în vedere și produsele ori serviciile afectate.
Analiza sensului semnului
Se verifică semnificația termenilor, structura mărcii și legătura pe care examinatorul o stabilește cu produsele sau serviciile.
Argumentația juridică
Se formulează argumente privind percepția publicului, caracterul distinctiv, lipsa unei legături descriptive suficient de directe sau alte elemente relevante.
Evaluarea limitării listei
Uneori o limitare atentă a produselor sau serviciilor poate elimina sau reduce motivul de refuz, dar trebuie evaluat efectul comercial al limitării.
Depunerea în termen
Observațiile și documentele trebuie transmise în forma și termenul procedural aplicabile.
Distinctivitate dobândită prin utilizare
În anumite situații, un semn afectat de un motiv absolut poate fi susținut prin probe privind dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare. Standardul probator este exigent, în special pentru o marcă a Uniunii Europene, deoarece trebuie analizată percepția publicului în teritoriile relevante.
Pot deveni importante date privind durata și intensitatea utilizării, vânzările, cota de piață, publicitatea, acoperirea geografică, sondajele și alte dovezi apte să arate că publicul identifică semnul ca indicând originea comercială.
Ce se întâmplă după răspuns?
EUIPO poate retrage obiecția, o poate menține parțial sau integral ori poate emite o decizie de refuz. Deciziile de examinare sunt motivate și pot fi atacate prin procedura de apel prevăzută de Regulamentul privind marca Uniunii Europene.
Dacă cererea este refuzată, trebuie analizate separat oportunitatea apelului, eventuala conversie în cereri naționale și consecințele comerciale ale unei noi strategii de depunere.
Întrebări frecvente
EUIPO poate refuza o marcă fără să existe o opoziție?
Da. Motivele absolute de refuz sunt examinate din oficiu de EUIPO, independent de existența unei opoziții formulate de un terț.
Un termen descriptiv poate fi înregistrat dacă este combinat cu elemente grafice?
Depinde de ansamblul semnului și de capacitatea sa de a fi perceput ca marcă. Prezența unui element grafic nu înlătură automat caracterul descriptiv al elementelor verbale.
Poate fi limitată lista de produse și servicii?
Da, în condițiile procedurale aplicabile. Limitarea trebuie însă evaluată atent pentru a nu reduce inutil protecția comercială dorită.
Se poate face apel împotriva unui refuz EUIPO?
Da. Deciziile EUIPO susceptibile de apel pot fi atacate în procedura și termenul prevăzute de Regulamentul privind marca UE.
Taxa de depunere se restituie dacă marca este refuzată?
EUIPO precizează că plata taxei nu garantează înregistrarea și că, dacă cererea este respinsă, taxa nu este rambursată.
Surse și repere
Pagina este un material informativ. Pentru un dosar concret trebuie analizată comunicarea EUIPO și forma în vigoare a Regulamentului (UE) 2017/1001 și a normelor procedurale aplicabile.
Ați primit o obiecție sau un refuz EUIPO?
Trimiteți comunicarea EUIPO, numărul cererii și, dacă este relevant, informații despre utilizarea semnului. Analiza trebuie să pornească de la motivarea exactă a examinatorului și de la termenul procedural indicat în dosar.
