Când numele unei persoane devine marcă: Grindeanu, Manda, Becali, Țiriac și Ilie Năstase
Exemplele publice arată aceeași regulă de bază: un nume poate funcționa ca marcă pentru anumite produse sau servicii, dar dreptul asupra mărcii nu echivalează cu un monopol general asupra tuturor folosirilor acelui nume.
Numele persoanei este un semn; întinderea protecției depinde de context
În dreptul mărcilor, analiza pornește de la semn, titular, produsele și serviciile desemnate, teritoriul și modul concret de folosire. O marcă verbală formată dintr-un nume nu interzice automat utilizarea jurnalistică, descriptivă, biografică ori orice altă menționare a persoanei.
Cinci situații relevante pentru înțelegerea practică a protecției
Cereri verbale pentru nume proprii
TVR Info și News.ro au relatat că Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au depus la OSIM, în aprilie 2026, cereri pentru numele proprii ca mărci verbale, fără logo. Relatările indică șase clase, cu servicii și produse din zone precum publicitate, marketing, activități politice/electorale, produse tipărite și articole vestimentare.
News.ro a relatat și explicația lui Claudiu Manda privind un site asociat cu numele său care afișa oferte de jocuri de noroc. Articolul juridic publicat ulterior subliniază că o marcă nu conferă „proprietate absolută” asupra numelui și nu poate fi tratată ca instrument general de cenzură.
News.ro →Opoziția și conflictul între purtători ai aceluiași nume
HotNews a documentat o cronologie potrivit căreia George Becali a depus în ianuarie 2004 o cerere pentru marca „Becali”; cererea a fost inițial admisă, apoi respinsă după opoziția unor societăți care dețineau semne anterioare cu elementul BECALI. Contestația a fost respinsă în 2006, iar cauza a ajuns în instanță.
Exemplul este relevant deoarece arată că faptul că un solicitant poartă un anumit nume nu elimină analiza drepturilor anterioare, a posibilelor conflicte și a intereselor altor persoane care poartă același nume.
HotNews →Numele ca element de portofoliu de marcă
Documentele OSIM arată că, în 2010, Ioan Țiriac figura ca titular al cererii „ȚIRIAC IMOBILIARE” pentru mai multe clase de produse și servicii. Separat, BOPI 2026 consemnează admiterea cererii M 2025 08537 pentru marca verbală TIRIAC, depusă de Tiriac International Foundation, cu Weizmann Ariana & Partners ca mandatar.
Acest exemplu arată cum un nume poate funcționa în timp ca identificator comercial pentru activități diferite și poate fi structurat într-un portofoliu, cu titulari și liste de produse/servicii determinate.
OSIM – BOPI 15.01.2026 →Semnătură/nume protejat pentru o gamă largă de clase
BOPI OSIM nr. 2/2003 consemnează cererea M 2002 01326, depusă la 12 martie 2002 de Năstase Ilie și înregistrată cu nr. 052126 pentru semnul „I NĂSTASE”, într-o formă grafică de tip semnătură. Protecția acoperea clase precum 25, 32, 35, 36, 37, 38, 39 și 41, alături de alte clase indicate în registru.
Tot în practica publică OSIM apare și denumirea „LIVONE TENIS CLUB ILIE NASTASE”, ceea ce ilustrează folosirea numelui în combinație cu servicii și activități sportive.
OSIM – BOPI nr. 2/2003 →Patru concluzii juridice utile, fără a generaliza peste dosarul concret
Marcă, nume, imagine și reputație – regimuri care se pot intersecta
Dreptul mărcilor nu epuizează toate problemele juridice care pot apărea în jurul numelui unei persoane. În funcție de situație, pot deveni relevante drepturile personalității, protecția imaginii, viața privată, concurența neloială, numele comercial, drepturile de autor sau regulile privind comunicarea publică.
De aceea, o relatare corectă trebuie să spună exact ce există în registru și să evite concluzii mai largi decât permite dosarul.
